Afidele, vectorii virozelor
În această perioadă după plantările regulate în spațile închise, în sere și solarii au început să își facă apariția primii dăunători, pe nume afidele sau mult cunoscuții păduchi verzi al plantelor. Sunt fermieri care deja sau confruntat cu acest dăunător încă în faza de răsad. Dacă în solarii sau instalat sau sunt printre rânduri populații de furnici atunci cu siguranță că aveți în cultură și afide. Afidele secretă pe plante o substanță lipicioasă cu aspect strălucitor și bogat în zaharuri (roua de miere- honeydew), iar aceste excremente atrag furnicile. Pe de altă parte aceste excremente conduc la apariția ciupericilor, care formează deasupra frunzelor și a fructelor fumagina (culoare neagră lipicioasă). Iar cea mai mare problemă estă că aceste insecte sunt purtători de viroze, sunt vectori principali la peste 50 de viroze. Cele mai cunoscute viroze în culturile legumicole sunt virusul mozaic al castravetelui (CMV-cucumber mozaic virus), mozaicul galben al ardeiului (Alpha mozaic virus), piticirea și îndesarea ardeiului (Pepper rosette disease), tomate (TAMV -tomato acuba mozaic virus), cartof (Potato virus X, Y).
Taxonomie
Afidele fac parte din ordinal Hemiptera, subordin Homoptera, familia Aphididae, care include câteva zeci de subfamilii. La noi în țară se cunoasc următoarele specii:
Păduchele verde al cerealelor – Schizaphis graminus
Păduchele ovazului – Macrosiphum avenae
Păduchele verde al porumbului – Rhopalosiphum maidis
Păduchele cenușiu al verzei – Brevicoryne brassicae
Păduchele verde al mărului – Aphis pomi
Păduchele verde al piersicului – Myzodes persicae
Cele mai însemnate daune sunt cauzate de Myzodes persicae cunoscută sub mai multe denumiri științifice (Myzus persicae, Aphis convolvuli, Aphis dianthi, Myzodes tabaci, Myzus persicae dyslycialis. Aphis persicae). Este o insectă polifagă are ca planta gazdă peste 50 de familii. De obicei gazdele primare sunt specii de pomi fructiferi, mai precis cais, piersic, prun, iar gazde secundare ardei, tomate, vinete, varză, castravete, conopidă, fasole, sfeclă, pepene, mazăre și multe alte specii cunoscute.
Descriere
Specile Myzus persicae își fac apariția la începutul lunii martie-aprilie, prima dată apar femelele nearipate, care de multe ori nu au nevoie de mascul pentru împerechere, deoarece sunt vivipare/partogenetice, astfel dau naștere la larve vii. Se hrănesc cu seva folosind părți ale gurii numite coșuri, care se formează din modificările mandibulei și maxilelor a părților bucale. Adulți apar vara și au o lungime de 1,8 până la 2,1 mm, capul și toracele sunt negre, iar abdomenul galben-verzui cu o pată întunecată pe spate. Nimfele sunt la început de culoare verzuie, apoi de culoare gălbuie, iar cele care devin femele înaripate pot devenii rozalii.
Ești interesat de un hibrid de ardei performant cu productivitate? Alege un hibrid HEKTAR, adaptat condițiilor climatice din Romania.
Alegerea plantei gazdă
În timpul zborului afidele vizitează atât plante gazdă cât şi non-gazdă. După aterizare au un comportament caracteristic, de plimbare şi de sondare a epidermei plantelor cu ajutorul stileţilor. Termenul de sondare se referă la penetrările scurte, insuficient de adânci, dar necesare pentru recunoaşterea şi alegerea celor mai bune ţesuturi.
Primele înţepături sunt executate pe suprafaţa superioară a frunzelor şi apoi pe cea inferioară. Durează de la câteva secunde până la câteva minute, cu o medie de 1 minut. Înainte de a executa aceste înţepături, afidele rănesc suprafaţa frunzelor cu rostrul, uneori cu viteză mare sau îşi alunecă apex-ul rostrului peste suprafaţa foliară. Acest comportament le ajută să găsească cele mai bune locuri pentru penetrarea epidermei.
Cele mai multe specii penetrează ţesuturile intercelular, sub acţiunea enzimelor hidrolitice (pectinaze) conţinute în salivă. Speciile care folosesc calea intracelulară nu au în salivă enzime hidrolitice. În timpul acţiunii de penetrare mandibulele lucrează alternativ, săpând o cale de pătrundere în ţesuturi atât pentru ele cât şi pentru maxile.
Simptomele și daune
-marginile frunzelor devin ondulate
-decolorarea frunzelor în galben deschis
-procesul de fotosinteză este redus
-pe frunze apar pete inelare, mozaicate
-țesuturile se necrozează și devin brun-roșcate
-sunt afectate parțial nervurile plantelor
-plantele rămân mici, piticirea plantelor
-aparația ciupercilor
Tratamente
Substanța activă: 50 g/l alfa-cipermetrin
Substanța activă: 50 g/l lambda-cihalotrin
Substanța activă: 100 g/l zeta-cipermetrin
Combaterea biologică cu prădători și parazitoizi
-gândacii Coccinellidae
-diferite specii de buburuza Adalia bipunctata, Coccinella septempunctata, Adalia decempunctata
-specii de gândaci Orius și Anthocoris
-insecte din ordinul Neuroptera, cum ar fi Chrysopa și Chrysoperla
